Hârtie multă

, by  Valentin Murariu

O scenă la lucru, la toaletă: unul în cabină a început să se şteargă la fund. Hârtia pe aici este perforată, în aşa fel încât să poţi rupe cu uşurinţă bucăţele de circa 10 cm. Vecinul rupe prima bucată. Un moment mai încolo rupe a doua, după aceea a treia, a patra, a cincea, atenţia îmi este deja deturnată şi zăbovesc un pic mai mult pe acolo decât era necesar. În total 11 bucăţele. Multiplicat cu 10 cm înseamnă că a folosit 1,1 metri pentru regalul său fund.

După aceea se duce să se spele la chiuvetă. Se spală şi ca să se usuce pe mâini ia două serveţele de hârtie din distribuitorul de lângă chiuvetă. Un serveţel este compus, de fapt, din două serveţele mai mici împăturite împreună. Individul mototoleşte agale cele două serveţele, le aruncă la gunoi şi remarcă că este încă ud între degete. Mai apucă încă două şerveţele, se şterge în final între degetele de la ambele mâini. Uraaa ! Bravooo ! A reuşit ! O analiză sumară asupra reuşitei:
- după părerea lui a fost o vizită reuşită la toaletă,
- iar după părerea mea, care am ’făcut’ ceva cozi pentru hârtie igienică pe vremea răposatului Ceaşcă [1], a reuşit să consume inutil o grămadă de hârtie - şi încă de ce ? Păi răspunsul îl dă o reclamă de pe aici: "parce que je le vaux bien" [2]. A mai reuşit, cred eu, ceva: la cât s-a şters i s-o fi iritat fundul, dar mă opresc aici să fac consideraţii ce cu uşurinţă ar avea o tentă scatologică.

Cu această ocazie mi-am adus aminte de toaletele din India, pe care cu onor le-am vizitat în primăvara 2005. Acolo nu exista hârtie igienică. Era în schimb câte o cană cu apă. O să ziceţi: săracii indieni, nici hârtie igienica nu au ! Ei bine, încep să mă îndoiesc de utilitatea hârtiei igienice în clima fierbinte de acolo, şi să cred că din punct de vedere igienic este o soluţie mai bună să ai un fund realmente curat.

Gata, mă opresc aici ;-)

[1şi în mintea mea asta îmi dă un drept special să judec situaţia ;-)

[2pentru că merit