murariu.info

Prima pagină > Ştiri > Frig şi nuci

Frig şi nuci

Marţi 20 septembrie 2005, de Valentin Murariu

Am avut un sfârşit de săptămână lung: a fost vacanţă cantonală şi luni a fost liber. Dar, vai! vremea nu a fost cu noi ! A fost un frig pătrunzător, cu umezeală şi mult vânt. La TV au anunţat peste 85 km/h înregistraţi la o staţie meteorologică nu departe de casa noastră. Vara şi toamna asta au fost marcate de schmibări bruşte de temperatură: când de la rece la foarte cald, când de la cald la foarte rece.

Din cauza frigului şi a vântului puternic am stat mai tot timpul în casă. Singura excepţie notabilă a fost luni dimineaţă, când am ieşit cu toţii la plimbare înspre Prangins, Radu şi cu Ioana călare pe bicicletele lor. Între uzina Novartis şi calea ferată am găsit un nuc care era plin de nuci care cădeau pe jos de coapte ce erau. După câteva ezitări legate de statutul legal al nucului (o fi proprietatea cuiva sau nu ?) am decis că un copac aflat între un drum public şi o cale ferată ar trebui să fie considerat şi el în domeniul public: aşadar am cules muuuuulte nuci şi le-am desfăcut pe marginea drumului. Beneficiarii: toată familia, mai puţin Radu care a decis că nucile proaspete sunt prea amare [1]. Corina a fost încântată şi când am trecut înapoi spre casă a regretat că nu am putut ’jumuli’ un ciorcine de struguri din viŕ din faţa casei: arsura din gât provocată de nuci s-ar fi stins în mod fericit cu arsura strugurilor plini de zeamă dulce.

Spre seară Corina a preparat aluat de clătite, pe care le-am copt pe maşina de făcut clătite [2]. Corina s-a intrecut pe sine şi compoziţia clătitelor a fost mai degrabă cea a unui cozonac: până şi Radu a mâncat o anumită cantitate, iar asta este un lucru de menţionat.


[1probabil din cauza cojii care înveleşte substanţa albă a miezului

[2în fapt, o tavă cu şase găuri-recipiente puse deasupra unei rezistenţe electrice