Sus, sus, sus, la munte sus !

, by  Valentin Murariu

Un coleg de la lucru, elveţian şi pasionat de istoria ţării lui, a organizat o excursie cu o temă istorico-geografică pentru cei interesaţi. M-am înscris şi eu, am înscris-o şi pe Corina şi ieri am plecat la munte. Scularea a fost la 05:20, am luat trenul spre Berna unde ne-am întâlnit cu restul grupului la 08:15 şi după aceea am luat-o cu autobuzul în direcţia Alpilor. Am făcut o tură bună prin creierii munţilor Alpi din Elveţia centrală - am trecut prin trei pasuri la înălţimi de circa 2500 metri, am văzut pe unde trece axa de transport Nord-Sud şi ne-am uimit de ingeniozitatea elveţienilor din secolele trecute pentru a supravieţui într-un mediu atât de ostil. Întoarcerea acasă a fost seara târziu - copiii erau tare nerăbdători să ne vadă după o zi petrecută doar cu Jeni.

Ca fapt divers, o bună parte din fotografiile făcute au fost pierdute: eram în apropierea unei centrale electrice hidraulice, şi câmpul magnetic foarte puternic ne-a şters cartea de memorie a aparatului nostru digital fără nici un drept de apel. Centrala electrica făcea parte dintr-un sistem complex de centrale, distribuite pe mai multe văi, cu turbine puse direct în piatra muntelui. Ziua la prânz lacurile din amonte sunt golite şi se produce electricitate vândută scump, iar noaptea elveţienii cumpără curent electric ieftin de la francezi (care produc electricitate aproape numai cu centrale atomice şi sunt foarte fericiţi să poate vândă capacitate iefin - cine consumă electricitate noaptea ?) şi pompează apa din avale în lacurile de sus. Şi mai obţin şi profit...