Trenurile romande

Corina m-a sunat să imi spună că am un frate de suflet undeva prin presa romandă. În fapt, un mic articol din Le Temps tratează, cu destul umor după părerea noastră, subiectul, delicat, al călătoriei cu trenul in scopuri profesionale [1].

Cateva citate amuzante:

Règle d’or: un pendulaire qui a conquis de haute lutte sa place dans le train matinal ou celui de 18 heures 17 ne la lache pour rien au monde.

În romaneşte: Regulă de aur: un pendular care a caştigat prin luptă un loc in trenul de dimineaţă sau cel de 18:17 nu il abandonează pentru nimic in lume.

sau

Le pendulaire est devenu méchant. Pourtant ce n’était pas sa nature profonde, au contraire. A l’origine, c’était un être plutôt doux. Sensible, notamment, aux menaces écologiques pesant sur notre Mère Planète.

În romaneşte: Pendularul a devenit rău. Totuşi, nu aceasta era natura sa profundă, dimpotrivă. La origini, el era o fiinţă mai degrabă dulce. Sensibilă, mai ales, la ameninţările ecologice apăsand asupra Mamei Pămant.

sau

On repère facilement les habitués, ceux qui se placent stratégiquement entre la poubelle et la deuxième affiche publicitaire après les escaliers, parce qu’ils savent que la porte du wagon va s’immobiliser là, pile, et qu’en avançant tout de suite l’épaule de côté à 60 degrés de l’ouverture, ils joueront placé pour le sprint.

În romaneşte: Reperăm cu uşurinţă obişnuiţii locului, cei care se plasează strategic intre coşul de gunoi şi cel de-al doilea afiş publicitar după scără, pentru că ei ştiu că uşa de la vagonul trenului se va imobiliza acolo, la fix, şi că dacă vor inainta imediat, cu umărul intors la 60 de grade, vor fi bine plasaţi pentru sprint.

sau incă

Les pendulaires lémaniques n’espèrent d’ailleurs pas de tels miracles. Quatre trains rapides par heure entre les grandes villes aux moments chauds de la journée seraient déjà une bénédiction. Peut-être le successeur du successeur de Benedikt Weibel à la tête des CFF annoncera-t-il triomphalement ce progrès, en 2045.

În romaneşte: Pendularii din zona lacului Léman nu speră, de altfel, la astfel de miracole. Patru trenuri rapide pe oră intre marile oraşe la orele de varf ar fi dejà o binecuvantare. Poate că succesorul succesorului lui Benedikt Weibel [2] va anunţă triumfal acest progres, in 2045 [3].